Elena Mărgineanu: "Consultările privind amalgamarea localităților, un proces cu decizii deja stabilite"
Elena Mărgineanu, membru al Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „Moldovenii”, doctor în drept și conferențiar universitar, a participat la consultările publice organizate de Guvernul Republicii Moldova privind procesul de amalgamare a localităților, așa-numita reformă a administrației publice.
În opinia sa, deși aceste discuții sînt prezentate drept consultări publice, în realitate participanții par a fi puși în fața unui fapt deja împlinit.
Potrivit Elenei Mărgineanu, există numeroase neclarități legate chiar de esența procesului de amalgamare. Ea a atras atenția că nu este clar dacă amalgamarea vizează doar localitățile mici, sub 1.500 de locuitori, sau și cele mai mari. În acest context, apare întrebarea de ce ar fi amalgamate și localități care nu se încadrează în acest criteriu și, mai ales, de ce se vorbește despre lichidarea a aproximativ 600 de primării.
„Dacă această amalgamare este voluntară, atunci de ce ni se spune că se lichidează 600 de primării? Mai mult, în raportul intermediar este indicat clar că obiectivul, în timp, este reducerea celor peste 800 de autorități publice locale”, a subliniat Elena Mărgineanu.
Ea a menționat că documentele prezentate sugerează explicit o reducere treptată a numărului de primării, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la adevăratul scop al reformei. Totodată, Mărgineanu a evidențiat lipsa unei delimitări clare a responsabilităților în domenii esențiale, precum educația și asistența socială. Nu este clar ce atribuții vor reveni nivelului I și care nivelului II al administrației publice, fiind menționată doar o așa-numită „descentralizare simetrică”, fără explicații concrete.
Un alt aspect semnalat ține de suprapunerea atribuțiilor noilor structuri cu cele ale Agențiilor de Dezvoltare Regională. Potrivit acesteia, ADR-urile au deja rolul de a sprijini primăriile în elaborarea proiectelor și accesarea fondurilor, ceea ce face neclar argumentul potrivit căruia unele primării trebuie lichidate pentru că nu pot aplica la proiecte.
„Agențiile de Dezvoltare Regională există exact pentru a ajuta primăriile să scrie proiecte și să aplice la fonduri. Atunci de ce se lichidează primăriile pe motiv că nu pot accesa finanțări?”, a întrebat retoric Elena Mărgineanu.
În același timp, conferențiarul universitar a atras atenția asupra unei probleme de fond: lipsa unei viziuni strategice privind dezvoltarea statului. Ea a subliniat faptul că nu este analizat conceptual dacă dezvoltarea Republicii Moldova trebuie să se bazeze pe resurse proprii sau pe fonduri externe. În opinia sa, o dependență excesivă de finanțarea externă implică pierderea suveranității și un control extern sporit asupra deciziilor interne.
Elena Mărgineanu a criticat și modul în care este abordată digitalizarea serviciilor publice, menționînd că toate măsurile din planul de acțiuni sînt finanțate din exterior. Ea a ridicat întrebări legate de securitatea națională, precum locația serverelor, accesul la date și lipsa unei analize privind riscurile asociate.
„Peste 50% din măsurile din planul de acțiuni sînt finanțate din exterior. Asistența externă presupune întotdeauna control extern, iar asta deja este o problemă de securitate națională”, a declarat aceasta.
Totodată, ea a menționat că unele acțiuni strategice, precum cartografierea documentelor de politici publice sau delimitarea proprietății publice, sînt finanțate din surse externe, inclusiv de instituții precum Banca Mondială, fără a fi clar dacă este vorba despre granturi sau credite și care sînt condițiile acestora. Potrivit Elenei Mărgineanu, astfel de proiecte nu generează venituri care să permită rambursarea unor eventuale credite.
Referindu-se la reorganizarea administrativ-teritorială, Mărgineanu a avertizat că lichidarea primăriilor va duce, în timp, la o centralizare excesivă, cu costuri mari pentru stat. Deși autoritățile afirmă că doar primăriile vor fi lichidate, iar localitățile și raioanele vor rămîne, ea a reamintit că se discută inclusiv despre reducerea numărului de raioane de la 32 la 10.
În acest context, ea a ridicat întrebarea ce se va întîmpla peste 10-20 de ani, atunci cînd va avea loc o nouă cartografiere administrativă, și dacă denumirile localităților mici vor mai fi păstrate sau vor rămîne doar ca repere geografice.
În concluzie, Elena Mărgineanu a avertizat că, deși în prezent nu se vorbește despre lichidarea satelor, acest proces va duce inevitabil, în timp, la dispariția lor. Ea a subliniat necesitatea unei gîndiri strategice reale și a afirmat că actualele consultări publice par a fi mai degrabă formale, fără a reflecta importanța strategică a reformei propuse.
