Elena Mărgineanu avertizează: „Moldova nu poate deveni țara imigranților. Soluția este repatrierea moldovenilor”

Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai grave crize demografice din ultimele decenii, iar politicile statului riscă să agraveze situația în loc să o rezolve.

Aceasta este concluzia exprimată de Elena Mărgineanu, doctor în drept și membru al Consiliului republican al formațiunii Alianța „Moldovenii”, într-o analiză detaliată privind migrația, demografia și politicile recente adoptate de Guvern.

O treime din populația Moldovei este peste hotare, iar prognoza pentru 2040 este critică

Potrivit Elenei Mărgineanu, Republica Moldova înregistrează un spor natural negativ încă din 1991, iar exodul continuu a redus semnificativ populația activă. Aproape o treime din cetățeni trăiesc și muncesc peste hotare, iar estimările demografice indică o scădere suplimentară de 24% pînă în 2040, concomitent cu triplarea numărului de vîrstnici rămași în țară.

„Problema demografică afectează direct și economia. Avem doar două opțiuni: importul de populație străină sau crearea condițiilor reale pentru întoarcerea moldovenilor acasă. Soluția corectă și durabilă este repatrierea propriilor cetățeni, nu substituirea lor cu migranți”, a declarat Mărgineanu.

Avertisment privind noul Plan UE pentru Migrație și Azil: cote obligatorii de migranți

În analiza sa, Mărgineanu atrage atenția asupra faptului că noul Pact UE pentru Migrație prevede cote obligatorii de migranți pentru fiecare stat membru. Fiecare țară trebuie să accepte minimum 30.000 de migranți, iar refuzul atrage o penalitate de 20.000 de euro pentru fiecare persoană neacceptată.

„State precum Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia sînt pregătite să conteste aceste cote. Moldova, însă, își aliniază legislația fără vreo dezbatere publică reală privind consecințele asupra securității demografice”, afirmă experta.

Programul Național privind Migrația și Azilul: finanțat în proporție de peste 80% din fonduri externe

Guvernul a aprobat în octombrie 2025 Programul Național privind Migrația și Azilul 2026–2030, care prevede „alinierea Moldovei la politicile europene în domeniul migrației”. Programul are un buget estimat la 47 milioane lei, dintre care peste 81% provin din surse externe, inclusiv organizații precum Fundația Soros, menționată expres în document.

„Acest lucru înseamnă că politicile privind gestionarea migranților, un subiect extrem de sensibil, vor fi modelate după interese externe, nu în baza interesului național. Statul nu poate delega aceste decizii strategice unor finanțatori din afară”, subliniază Mărgineanu.

Risc de substituire demografică: „30.000 pleacă anual – vor fi înlocuiți cu 30.000 de migranți?”

Biroul Național de Statistică estimează că între 30.000 și 60.000 de moldoveni părăsesc anual țara. În acest context, experta ridică întrebări esențiale:

• „Substituim moldovenii cu migranți ilegali?”
• „Cum se va proteja Moldova de politica UE privind relocarea forțată a migranților?”
• „Va accepta Moldova acorduri prin care să fie relocate persoane din alte state europene, așa cum Italia relochează migranți în Albania?

Exemple europene: creștere masivă a infracționalității și schimbări sociale accelerate

Pentru a arăta riscurile unei politici necontrolate de migrație, Mărgineanu prezintă date oficiale:

• În Germania, 30% din populație are origini străine, iar alocațiile sociale pentru copiii imigranților au crescut cu 435% între 2010–2025.
• În Franța, rata violurilor raportate oficial a crescut cu 211% între 2015 și 2024.
• În Marea Britanie, rata violurilor a crescut cu 483% între 2002 și 2024.

„Aceste fenomene nu pot fi ignorate. Moldova nu are nevoie să importe problemele sociale generate în Europa de politicile migraționiste”, susține Mărgineanu.

Soluția: repatrierea moldovenilor și consolidarea natalității

Alianța „Moldovenii” propune o Strategie amplă de repatriere și redresare demografică, care include:

• crearea unui Comitet de Stat pentru repatriere și gestionarea datelor despre cetățenii plecați;
• facilitarea integrării în cîmpul muncii a moldovenilor care revin, în special în industriile de substituire a importurilor;
• îmbunătățirea alocațiilor la naștere și sprijinirea familiilor tinere;
• mecanisme de sprijin pentru creșterea copiilor.

„Moldova nu poate deveni țara imigranților”

În final, Mărgineanu avertizează:

„Caracterul deschis al societății trebuie echilibrat cu nevoia de pace socială. Problema demografică trebuie rezolvată prin cauzele interne, nu prin soluții rapide și periculoase precum importul masiv de populație străină. Moldova este a urmașilor noștri. Nu putem permite ca această țară să devină o zonă de relocalizare a migranților.”