Elena Mărgineanu: Închiderea școlilor poate avea consecințe grave asupra viitorului satelor din Republica Moldova

Închiderea școlilor din localitățile rurale nu reprezintă o soluție pentru optimizarea sistemului educațional și poate avea consecințe grave asupra viitorului satelor din Republica Moldova. Opinia aparține Elenei Mărgineanu, lector universitar, doctor în drept și conferențiar universitar, care a comentat în cadrul unui interviu tendința tot mai frecventă de comasare sau închidere a instituțiilor de învățămînt din mediul rural.

Potrivit acesteia, decizia de a închide școli este motivată de autorități prin numărul redus de elevi și costurile ridicate de întreținere, însă o astfel de abordare nu ține cont de rolul social și comunitar al școlii în viața satului.

„Închiderea unei unități de învățămînt într-o localitate nu este o soluție potrivită. Ministerul a stabilit un plafon minim de 10 elevi pentru funcționarea unei școli. Însă întrebarea este: care ar trebui să fie, în mod real, acest prag? Eu cred că ar trebui să fie mai mic”, a declarat Elena Mărgineanu.

În opinia sa, chiar și în cazul în care într-o localitate sînt doar cîțiva elevi, aceștia trebuie să aibă acces la educație în propriul sat.

„Chiar și dacă sînt trei sau patru copii, ar trebui să existe un spațiu educațional unde aceștia să poată învăța. Școala nu înseamnă neapărat o clădire mare cu zeci de săli de clasă. Școala înseamnă un spațiu, oricît de modest, unde există un pedagog care predă”, a explicat ea.

Specialista consideră că autoritățile ar trebui să caute soluții administrative flexibile, în locul închiderii instituțiilor de învățămînt.

„Reorganizarea administrativă este posibilă — comasarea grădiniței cu școala primară sau utilizarea unor spații din primărie ori alte instituții locale. Dar activitatea educațională trebuie menținută”, a subliniat Mărgineanu.

Ea s-a arătat sceptică și față de ideea transportării elevilor din sate către școli din alte localități, prin intermediul rețelelor de autobuze școlare.

„Ideea de a transporta copiii în alte localități printr-o rețea de autobuze nu mi se pare cea mai potrivită soluție. Mai eficient ar fi organizarea lecțiilor în schimburi și asigurarea prezenței profesorilor în localitate”, a menționat experta.

În cazul unui număr foarte mic de elevi, aceasta sugerează organizarea claselor mixte la nivel primar, o practică utilizată în multe sisteme educaționale.

„Important este ca unitatea educațională să rămînă în sat”, a subliniat Mărgineanu.

În ceea ce privește lipsa cadrelor didactice în unele localități, lectorul universitar consideră că problema poate fi rezolvată prin cooperarea dintre mai multe sate și prin motivarea profesorilor.

„Se pot găsi soluții prin cooperarea dintre mai multe localități și organizarea activității în schimburi. Profesorii trebuie motivați și remunerați corespunzător pentru a activa în astfel de condiții”, a explicat ea.

Totodată, Elena Mărgineanu avertizează că dispariția școlilor poate duce, în timp, la declinul sau chiar dispariția satelor.

„O localitate fără școală își pierde atractivitatea pentru familiile tinere. Pentru o familie, existența unei școli este un indicator esențial. Fără școală, satul intră treptat în declin”, a afirmat experta.

În acest context, ea consideră că păstrarea unui spațiu educațional în fiecare localitate este esențială pentru menținerea vieții comunitare.

„Indiferent dacă sînt trei sau zece elevi, trebuie păstrat un spațiu educațional. Există soluții creative, dar școala trebuie să rămînă”, a concluzionat Elena Mărgineanu.