Radj Cărbune: Fără integrarea minorităților, Moldova nu poate fi numită o „Casă Comună”

„Este oare, sau a devenit Republica Moldova „Casa Comună” pentru toate minorități etnice?”

Această întrebare a fost formulată de politologul Radj Cărbune, prodecan al USPEE „C. Stere” și membru al Consiliului Politic al Partidului Politic Alianța Moldovenii, într-o declarație amplă în care analizează modul în care statul a gestionat relația cu minoritățile etnice și nivelul de integrare al acestora în societate.

În contextul acestei idei, politologul a adus în discuție și aspecte istorice legate de prezența găgăuzilor pe teritoriul actual al Republicii Moldova, subliniind diversitatea interpretărilor existente și lipsa unei concluzii unanim acceptate.

„Istoria ne oferă mai multe abordări și explicații cu referire la apariția găgăuzilor pe teritoriul actual al RM. Cine sunt ei, de unde vin, pentru ce??? Una din versiuni este precum că sunt urmașii popoarelor vorbitoare de limbă turcă care au venit în Balcani din regiunea Altai”, a declarat politologul Radj Cărbune.

Dezvoltînd acest subiect,  Radj Cărbune a făcut referire la evoluția istorică a acestei comunități, menționînd principalele etape cunoscute și lipsa unui consens clar în literatura de specialitate.

„În perioada Imperiului Otoman erau numiți „încăpățânați”, din cauza neacceptării islamului. Pe teritoriul actual al RM, găgăuzii au venit cu 200 de ani în urmă, secolul al XIX, când Basarabia devine parte a Imperiului Rus. Totuși nu există o apreciere generală a apariției găgăuzilor. Desigur că explicații și aprecieri nefondate sunt mai multe”, a declarat  Radj Cărbune.

Totodată, politologul a criticat unele interpretări istorice promovate în spațiul public, considerînd că ele nu sînt susținute de dovezi clare și contribuie la confuzii.

„Spre exemplu M. Ceachir în lucrarea „Statul Găgăuzilor” menționează că în secolul al XIV-lea pe teritoriul nord-estului Bulgariei exista acel „stat găgăuz” numit Dobrogea. Această abordare este una neargumentată. Toate aprecierile cu referire la găgăuzi sunt unele bazate doar pe o logică elementară fără argumentări, fapte și documente concrete. Imperiul Rus le-a oferit găgăuzilor pământuri și privilegii în partea de sud a Basarabiei. ”, a declarat politologul Radj Cărbune.

În continuare, Cărbune a subliniat ideea de unitate civică și necesitatea unei abordări comune față de cetățenii Republicii Moldova, indiferent de apartenența etnică.

„Dându-le apreciere celor din partea de sud a RM (UTA Găgăuzia), ar trebui să le amintim periodic, sau poate chiar mai des, precum că, totuși, istoria independenței Republicii Moldova ne demonstrează că suntem unii și aceeași – suntem cu toții cetățeni cu acte moldovenești”, a declarat politologul Radj Cărbune.

Radj Cărbune a adus în discuție și date statistice relevante, pentru a evidenția dimensiunea comunităților etnice și importanța acestora în structura societății moldovenești.

„Dacă actualmente în lume există aproximativ 250 de mii de găgăuzi, apoi pe teritoriul actual al Republicii Moldova sunt circa 150 de mii (4,6 % din populația RM, conform recensământului din 2014, 4,2 % - recensământul din 2024).   Am ajuns timpuri când 4,6 % din populația țării este umilită și nerespectată de către autoritățile publice centrale, dându-le apreciere și etichetându-i drept dușmani. Rușine să ne fie nouă, populației majoritare, moldovenilor, pentru o așa apreciere...”, a declarat Radj Cărbune.

În opinia sa, problema nu este doar una de percepție, ci și de atitudine instituțională, care a generat frustrări în rîndul minorităților.

„Casa Comună” Republica Moldova timp de treizeci și cinci de ani de independență nu a oferit acel suport, acea întegrare și comunicare continuă minorităților etnice”, a declarat Radj Cărbune.

Totodată, acesta a extins analiza și asupra altor grupuri etnice, subliniind caracterul general al problemei.

„Găgăuzi (4,6%), ruși (4,1%), bulgari (1,9%) – recensământul 2014 și găgăuzi (4,2 %), ruși (3,2 %), bulgari (1,6 %) – recensământul 2024)). De ce oare??? Chișinăul se plânge pe minoritățile naționale precum că promovează alte valori decât cele moldovenești”, a declarat Radj Cărbune.

Politologul a criticat modul în care autoritățile comunică public despre minorități, considerînd că discursul este unul periculos și divizant.

„Chișinăul se plânge pe minoritățile naționale precum că promovează alte valori decât cele moldovenești. În permanență îi acuză de promovarea simbolurilor și atributelor care promovează acțiuni de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității.Fraților, noi ne dăm seama, atunci când vorbim în așa manieră despre minorități???”, a declarat Radj Cărbune.

În final, el a subliniat necesitatea unei abordări unitare și responsabile, atît din partea autorităților, cât și a societății.

„În orice “Casa Comună” regulile și comportamentul este unic pentru toți. În primul rând suntem cu toții cetățeni ai Republicii Moldova și în mod normal ar trebui să promovăm simbolurile naționale care ne reprezintă: stema de stat, drapelul de stat, imnul de stat. Aici cred că s-a comis o mare greșeală că în toți acești ani, de la 1991 încoace, autoritățile publice centrale, au lăsat pe plan secund minoritățile naționale, nu a fost cultivată: istoria, cultura, limba, tradițiile, statalitatea, suveranitatea și independența.  Dar cred că este momentul oportun, mai mult ca niciodată, să fim un tot întreg, să-i punem la respect pe guvernanții PASiști care promovează altceva decât  - “Casa Comună” Republica Moldova…”, a declarat Radj Cărbune.