Radj Cărbune: „Republica Moldova din gura așa-numiților «clarvăzători» Marta Kos, Ursula von der Leyen și alți binevoitori”

Radj Cărbune, membru al Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, critică declarațiile oficialilor europeni despre parcursul european al Republicii Moldova și afirmă că mesajele privind progresele înregistrate nu reflectă, în opinia sa, realitățile cu care se confruntă cetățenii.

„Și iarăși despre binevoitorii emisari europeni, care tot mai des se laudă și ne laudă că parcursul european al RM este unul productiv, numai că nu știm pentru cine, pentru noi sau pentru ei, europenii? Ajutoare după ajutoare, sfaturi după sfaturi, impuneri după impuneri din partea instituțiilor europene, numai că toate acestea nu se încadrează deloc în interesele și bunăstarea cetățenilor moldoveni, care, de altfel, au cu totul alte viziuni asupra proceselor integraționiste, asupra prețurilor și tarifelor din ultima perioadă”, menționează Radj Cărbune.

În declarația sa, politicianul face referire la mesajele președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind progresele Republicii Moldova pe calea integrării europene.

„Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, apreciază constant «așa-numitul progres remarcabil» al Republicii Moldova pe calea integrării europene, doar că ar trebui să specifice în primul rînd despre progresul tarifelor la serviciile comunale – apă, gaze naturale, energie electrică, canalizare etc. –, creșterea prețurilor la produsele alimentare de primă necesitate. Despre toate aceste europenii cunosc sau să le aducem aminte noi, cetățenii, dacă pe guvernarea PAS(o) ratată nu o duce capul”, afirmă membrul Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”.

Radj Cărbune critică și declarațiile comisarului european pentru extindere, Marta Kos, referitoare la ritmul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

„Comisarul European pentru extindere, Marta Kos, menționează că RM avansează într-un ritm «așa-numit impresionant» spre UE. Asta cum și asta cînd? Nu demult se vorbea despre Moldova europeană 2028, apoi Moldova europeană 2030, ulterior Moldova 2035, 2040 etc. Tot Kos, la data de 05.10.2026, ne vorbește despre faptul că a fost efectuată o plată de 157 milioane de euro în urma reformelor adoptate de RM pentru a îndeplini condiționalitățile aferente finanțării. Cîte tranșe și finanțări au mai fost și cîte vor mai fi, doar că cetățenii moldoveni cum nu au simțit pe propria piele aceste ajutoare financiare, așa și în viitorul apropiat, ba chiar și cel îndepărtat, nu le vor simți”, spune politicianul.

Membrul Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII” critică în continuare ceea ce consideră a fi o lipsă de înțelegere, din partea instituțiilor europene, a situației din localitățile Republicii Moldova.

„Rușine pentru guvernarea PAS și pentru instituțiile europene care nu cunosc deloc cum stau lucrurile și care este situația reală la ordinea de zi în satele și orașele republicii. Tot Kos ne spune că RM ar putea primi o foaie de parcurs pentru aderare la UE pe 28 octombrie curent, sîntem în rînd cu Muntenegru, Albania și Ucraina, adică s-au înregistrat progrese «așa-numite semnificative». Totuși, traiectoria de aderare este una greșită”, afirmă Radj Cărbune.

Potrivit lui, și situația celorlalte state menționate în acest context ridică semne de întrebare.

„Muntenegru se confruntă cu probleme de securitate internă, blocaje la frontieră, presiuni economice. Albania are probleme structurale, tensiuni sociale, proteste civice legate de transparența guvernamentală. Ucraina este în plin război și o corupție de proporții exagerate. Republica Moldova are o regiune necontrolată, regiunea transnistreană, sărăcie, corupție, prețuri și tarife exorbitante”, menționează politicianul.

Radj Cărbune se referă și la membrii Comisiei Europene Dan Jørgensen, comisar european pentru Energie și Locuințe, Magnus Brunner, comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație, și Maria Luís Albuquerque, comisară europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor, care par să spună doar ceea ce se presupune că trebuie să spună, fără nicio grijă în privința legăturii dintre afirmațiile lor și realitate.

„Membrii ai Comisiei Europene: Dan Jørgensen, Comisar european pentru Energie și Locuințe, Magnus Brunner, Comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație și Maria Luís Albuquerque, Comisară europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor, ne caută, «ca și cum», soluții pentru sprijinirea familiilor vulnerabile, în contextul majorării costurilor la gaze, securitatea aprovizionării cu apă. Stimați Comisari europeni, pentru a căuta și a ne explica ce trebuie să facem, cum să facem, încercați să circulați prin țară, discutați direct cu cetățenii, întrebați-i ce-i doare și de ce au nevoie urgent, nu ascultați legendele, poveștile și istoriile frumoase vociferate de către guvernarea PAS care este deja irosită”, afirmă Radj Cărbune.

O altă critică vizează investițiile europene în cooperarea dintre Republica Moldova și România, inclusiv programul Interreg VI-A NEXT România–Republica Moldova.

„Încă una bună, UE investește 97,3 milioane de euro în cooperarea dintre Republica Moldova cu România. Un careva așa-numit european, Jozef Michálek, manager de program în cadrul Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene, ne vorbește despre cît de buni trebuie să fim cu vecinii, de această dată cu românii, și că trebuie să avem proiecte comune. Programul Interreg VI-A NEXT România–Republica Moldova este finanțat de Uniunea Europeană. Adică, ce înseamnă «trebuie»? A cîta oară europenii ne dau lecții de viață? Sau au uitat care-i situația la moment în Franța, Germania, Belgia etc.? Faceți curat și regulă acolo, apoi veniți cu sfaturi sănătoase”, spune membrul Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”.

Radj Cărbune pune în discuție interesele pe care statele și organizațiile internaționale le-ar avea față de Republica Moldova și afirmă că principala resursă a țării sînt cetățenii.

„Nicio țară din lumea asta, sau nicio organizație internațională nu vrea binele altei țări, ci doar resursele acesteia. Noi, ce resurse avem? Cea mai mare bogăție a statului sîntem noi, moldovenii. Oare de noi, cetățenii, are nevoie UE?”, întreabă Radj Cărbune.

„Acestea sînt doar cîteva implicări neargumentate ale clarvăzătorilor europeni, a binevoitorilor și salvatorilor moldovenilor”, conchide politicianul.