Alianța „MOLDOVENII” avertizează asupra riscurilor noii reforme curriculare

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) lansează consultările publice pentru noile curricule școlare, care vizează toate disciplinile, de la clasele primare până la liceu.

În ce constau schimbările?

În toate programele, se introduce conceptul „noile educații”.

În toate clasele 5-12, la toate disciplinile, vor fi incluse tematici din Educația pentru:

• Dezvoltare durabilă (se va accentua discursul că omul este sursa schimbărilor climatice și nu activitatea solară sau dinamica curenților în oceane, și că taxele pe aer (taxele pe CO2 pentru reducerea emisiilor de carbon) sunt un lucru bun; iar soluția pentru a ne adapta la schimbări climatice este să creăm un sistem energetic dependent la schimbări climatice – panouri solare, eoliene etc.)
• Cetățenie globală (Aici avem momente foarte periculoase întrucât copiii sunt programați săse asocieze cu un „global neidentificat” și nu cu „acasă definit”. Bunul simț și respectarea Drepturilor Fundamentale ale Omului sunt suficiente – acestea sunt elementele de bază pentru conviețuire. Nu există necesitatea de a programa repetat că o „uniune globală” este idealul, pentru că acest lucru este un atac indirect la statalitatea și identitatea de moldovean - copiii vor accepta mai ușor idea unei „ordini mondiale” respingând tot dată mai ușor idea de a avea acasă o „ordine națională”. O chestie foarte periculoasă. Totodată, esteintrodus oficial termenul de „mentalitate globală” în proiectele de curriculum, precum în cel pentru disciplina istorie).
• Educație financiară
• Antreprenorială și inovarea
• Competențe digitale și inteligență artificială(competențe digitale și de AI sunt necesare, însă rămâne o întrebare deschisă dacă nu se va exagera cu exercițiile digitale în cadrul orelor? Aici va conta măiestria pedagogului)
• Media (copiilor li se va explica cum să gândească critic, așa cum recomandă ghidul (elaborat din finanțări străine) și cum să citească știrile)
• Egalitate și incluziune (pe lângă multe altele 1. Homosexualitatea va fi prezentată ca o normalitate, iar diferențele dintre bărbați și femei – aproape nerecunoscute; 2. Inserția migranților de alte religii și alte etnii va fi prezentat ca un fenomen bun și lipsit de pericol)
• Sănătate și stare de bine (poziția Organizației Mondiale a Sănătății va deveni una dintre sursele principale de referință, și nu putem exlude că „vaccinarea COVID” ar putea fi prezentată ca un studiu de caz care va denigra poziția celor ce nu au urmat instrucțiunile OMS)
• Pace (pacea în interpretarea Cui?)
• Valori (ce fel de valori? Din perspectiva Cui? Valorile se intruesc acasă, iar educația la școală. Corecția comportamentului în clasă, la pauză devine ghidaj de bun simț, nu o necesitate de predare separată. Părinții sunt cei care au dreptul să modeleze valorile copiilor săi, literatura și cultura – nu un compartiment cizelat pentru inserția unor programe specifice. Ce studii de caz vor fi utilizate pentru a„exemplifica” o valoare? Părinții nu au nici o garanție).

Unele dintre aceste vor fi predate, atât ca parte ca parte a tuturor disciplinelor, cât și ca discipline separate, precum Educația pentru Media, Educația pentru egalitate și incluziune, Egalitatea pentru valori etc. 

Accentul nou este:

• Să construiască percepții, nu doar cunoștințe - ceea ce e greșit. Percepțiile se crează doar după ce există cunoștințe (și preferabil experiență, precum și ghidaj din partea părinților), nu în locul acestora. Școala e locul al cărui scop în sine este de a oferi cunoștințe!
• Să construiască emoții, nu doar gândire - ceea cee greșit. Gândirea trebuie să fie rațională. Deciziile să țină cont și de emoții, nu analiza și gândirea. Școala trebuie să învețe copiii să adreseze întrebări: Ce? Cu ce? Cum? Sub ceformă? Când? De când? Până când? Dar acum? Dar atunci? Cum? Unde? De unde? Până unde? Cu cine? De la Cine? Etc., - nu săadopte o emoție care suspendă procesul de analiză critică!)
• Să promoveze incluziunea, nu să construiască caracter - ceea ce este greșit.
• Să dezvolte gândirea globală (nu mândria de a fi moldovean) - ceea ce contravine interesului national! Sunt o sumedenie de programe și activități extracurriculare care se pot axa pe componenta internaținoală, de globalizare etc., și deja o fac! Dar școala este cea care în primul rând trebuie să acomodeze dragostea față de propria casă/stat/neam! 
• Să dezvolte copiilor mai multă independență în crearea propriilor idei noi, reducând din rolul profesorului în îndrumare și discuție, așa cum era obișnuit - adică a crea mai multe situațiicând copilul aberează nevinovat și a-l lăsa să creadă că ceea ce și mai ales Cum face - este corect. Nu putem ca adulți să așteptăm rezultate bune pentru societate dacă lipsa de disciplină și cunoștințe este recomandată ca metodă de predare. Este o abordare greșită.

Se introduce conceptul de „sarcină autentică” – adică sarcini care „rezolvă o problemă reală, colaborează cu actori în afara școlii”, mai multă autonie cu intervenție mai mică din partea profesorului, precum și cu „impact în viața reală”. Sună frumos DAR, iată un exemplu din geografie, clasa VI-a:

1. Sarcina clasică „enumeră formele de relief și caracteristicile lor” este prezentată ca o sarcină neatentică. Și deci, se recomandă:

2. Sarcina formulată „planifică un mini-traseu eco-turistic pentru colegii clasei, alegând formele de relief potrivite, regulile de protecție a mediului, riscurile și echipamentele” este prezentată ca o altenativă mai atentică a sarcinii. Reiterăm – pentru un copil de clasa VI la lecția de geografie!

Sarcina clasică de a Cunoaște formele și caracteristicile nu poate nicidecum fi substituită cu elaborarea unui traseu turistic. Pe lângă o sumedenie de reguli și instrumente noi care trebuie explicate, copilul nu are baza însușită! 

Dacă copilul trebuie să purceadă la a elabora proiecte complexe când el nu cunoaște nici fundamentul teoretic elementar – atunci aceasta este o învățare greșită, și intenționat se promovează superficialitatea.Ori dacă se invocă idea că baza teoretică SE studiază, iar această abordare ”autentică” este suplimentară și nu de substituire, atunci – intenționat se complică curricula.

Ori una, ori alta. Nu poate fi invocată „stimularea creativității” în primul caz, precum nici nu poate fi invocată „simplificarea programei școlare” în al doilea caz.

Problema consultărilor publice

Angajații MEC au făcut un efort pentru a solicita contribuții „Unde - ce problemă – ce dovadă – ce soluție”. Totuși, schimbările sunt grave, iar consultările acestea sunt o formalitate care nu permit propuneri de esență, ci doar unele cosmetice și o bifare a protocolului.

De esență, modificările deja au fost incluse în Cadrul de Referință al Curriculumului Național (pg.31), aprobat prin Ordinul MEC nr.1272 din 23 iulie 2025. https://mec.gov.md/sites/default/files/crcn_aprobat.pdf  Iar discuția despre acestea nu a fost suficient de vocală ca părinții și cetățenii să se expună împotriva unei asemenea abordări noi în educație. 

Opțiunea ca cetățenii să se împotrivească noilor abordări – nu s-a permis, deoarece (inclusiv) – acestea sunt o condiție asumată de MEC din CREDIT. 

Formularul este structurat bine, atent și minuțios, dar ineficient. https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfyE1Wbwl78SZobZ5KqA7ypaiAp6XtQuqFWkeqeyUda1j6l2A/viewform 

Cadrele didactice sunt întrebare 

• cât de bine sunt familiarizate cu generațiile anterioare de curricule (Q8); = Irelevant / acestă întrebare nu oferă spațiu pentru a acomoda propunerile axate pe curricurile viitoare.
• în baza căror curricule au lucrat cu 3 variante de răspuns (Q9); = Irelevant / acestă întrebare nu oferă spațiu pentru a acomoda propunerile axate pe curricurile viitoare.
• în ce măsură tranzițiile curriculare a asigurat o crește a nivelului de pregătire a elevilor, răspuns grilă (Q10); = Irelevant / acestă întrebare nu oferă spațiu pentru a acomoda propunerile axate pecurricurile viitoare.
• evaluarea în ce măsură a evoluat calitatea X, Y, Z, răspuns grijă (Q11, 12, 13, 14); = Irelevant / acestă întrebare nu oferă spațiu pentru a acomoda propunerile axate pe curricurile viitoare.
• care sunt punctele forte (Q15); = Întrebare bună, verifică aspectele bune. Dar este foarte generală și nu e consultare în întregul sens, ci doar un element introductoriu din aceasta.
• are componente trebuie revizuite (Q16); = Întrebare bună, verifică aspectele slabe. Dar estefoarte generală și nu e consultare în întregul sens, ci doar un element introductoriu din aceasta.
• ce riscuri sunt anticipate (Q17); = Întrebare bună, verifică riscurile. Dar iarăși, este foarte generală și nu e consultare în întregul sens, ci doar un element introductoriu din aceasta.
• ce resurse și ghiduri (suplimentare) ar fi necesare pentru implementarea curricumului (Q18); = Întrebarea se referă strict la materiale suplimentare pentru faza de implementare, nu pentru formularea curriculei.
• dați un exemplu concret de formulare, conținut, competență etc., care ar trebui îmbunătățit (Q19).= Un singur exemplu, atât. 

 Ce avem deci? Opțiuni grilă de evaluare a cunoștințelor/aprecierii despre un produs, fără opțiunea de a avea intervenții cu propuneri largi, complexe, structurate. E mai curând un sondaj pentru formă și nu consultări de esență.

Un specialist bun, pe disciplina sa, când analizează fiecare unitate, temă, sarcină etc., unde și cum poate veni cu poziția sa la aceste consultări publice?

• Se accentuează eleganța perioadei interbelice versus controlul ideologic din perioada sovietică, fără a menționa factologic că în perioada interbelică, în Moldova au fost constuite câteva zeci de case de cultură, iar în perioada post-belică – câteva sute de case de cultură, adică marea majoritatea! 
• Se introduce expresia de „experimente social-economice” pentru a decrie perioada sovietică, dar nu se recunoaște că majoritatea din cele peste 70de spitale din Moldova au fost construite anume în perioada sovietică. Iar în perioda contemporană europeană de progres, nu am reușit să le dezvoltămpe cele 71, dar le-am comasat la 19 regionale. 
• Se elogiază Bruxelles pentru „valori umane”, dar uită să menționeze că circa un secol în urmă, regele Belgiei Leopold II a tăiat mânile congolezilor, mutilând și ducând la moartea a circa 10 milioane de oameni, iar ciocolata în formă de mână mai este și astăzi vândută în Belgia. 
• Colonizarea de către țările europene în Africa, India, America de Sud etc. este redenumită ca „Europa occidentală pe carea modernizării”, iar perioada soviectică a Moldovei este examinată ca și „colonizarea Basarabiei” - de parcă scopul nu ar fi analiza factologică a cronologiei istorice, ci -crearea unui contrast cât mai mare pentru a programa „admirația pentru vest, ura pentru est”. 
• La fizică, la unitatea „fenomene termice” se include discuția despre încălzirea globală, dar nu se specifică dacă sursa schimbărilor va fi explicată ca fiind soarele – ca cel mai mare corp ceresc cu capacitate de influență termică asupra planetei noastre, vacile de pe câmpuri care deranjează cu metanul, sau activitatea umană în pofida informației că doar 0,04% din totalul atmosferei este compus din carbon?!
• De asemenea, la fizică se va vorbi despre economia de energie și panouri solare, dar nu se specifică la ce clasă copii trebuie să se priceapă în eficiența panourilor solare raportat la alte surse de generare a energiei electrică pentru asigurarea eficienței rețelei naționale de electricitate.

 Exemple sunt nenumărate. Dacă oamenii vor începe aanaliza noile curricule – și în detaliu, și în ansamblu – vom descoperi multe surprize. 

Și deci, în aceste condiții, cum de participat și comunicat real observațiile la aceste consultări?

Cât timp este deschis apelul de consultări publice? 

Punctele din CREDIT pe care MEC le-a asumat pentru această reformă:

Acestea sunt componente din CREDIT-ul de 1,5miliarde Euro pe care Moldova le primește pe tranșe de la UE.

• 15,48 milioane Euro credit pentru: „ Toate programele școlare obligatorii pentru învățământul secundar inferior și liceal sunt revizuite și aprobate, iar profesorilor li se oferă sprijin pedagogic pentru implementarea acestora, cel puțin 25% dintre profesorii din învățământul secundar inferior și liceal fiind instruiți să predea conform programelor revizuite prin programe specifice de formare și mentorat pentru profesori (8000 de profesori din totalul de 33 de profesori din sistemul de învățământ general).” Deci este o condiție pusă de străini – suntem „exploatați” pe banii noști și cu dobândă pe de-asupra.
• 3,86 milioane Euro credit pentru: „Reforma curriculară este avansată, cu operaționalizarea unui sistem de monitorizare și evaluare bazate pe dovezi pentru a evalua progresul performanței elevilor, inclusiv evaluarea standardizată a elevilor bazată pe eșantioane.” Nu e întrebarea dacă e bună sau nu, ci cât de rapid a fost asimilată de elevi. Înțelegem aici că vom trece mai mult la teste grijă și la standatizări indiferent de necesitățile copiilor din clase?
• 7,47 miliane Euro credit pentru: „Cel puțin 50% din învățământul profesional tehnic activ programat este condus de profesori care au participat la cursuri de formare continuă și utilizează materiale didactice și de învățare sensibile la (aspectele de) gender și la dizabilități, aprobate de autoritățile responsabile”. În Moldova deja avem mai multe doamne în sistemul de educație, de ce am luat 7 miliane euro credit pentru a discuta încă o dată despre senbilitatea de gen? La câte școli se putea de reparat toaleta din 7 milioane euro? La câte școli se putea de construit cantine din 7 milioane euro? La câte școli se putea de creat un laborator de fizică-chimie pentru a ajuta copii să facă experimente practice? Dar nu. S-a optat pentru credit dat pentru discuții despre gen și disabilități. 

Sursa: Pagina oficială a Comisiei Europene, cu referință la Agenda de Reforme în cadrul „Planului de Creștere”, scoarboard, prezentare pagina 2: https://enlargement.ec.europa.eu/funding-technical-assistance/reform-and-growth-facility-moldova_en 

O nuanță importantă: aceste condiții nu sunt suplimentare la un credit menit să îmbunătățească infrastructura școlară în mod semnificativ. Aceste condiții sunt esența creditului în sine! Adică, credituleste dat anume pentru aceste schimbări. Schimbări pe care oamenii nu le-ar fi acceptat dacă ar fi fost discutate și explicate înainte în mod corect. 

Îndemnăm toți cetățenii, cadrele didactice și experții din diverse domenii să examineze fiecare curriculă supusă consultărilor publice, pentru a înțelege amploarea experimentelor pregătite pentru copiii noștri și să reacționeze în conformitate cu propriile cunoștințe și conștiință.

Elena Mărgineanu

Conferențiar universitar, doctor în drept, membra Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, Elena Mărgineanu